Necesitatile in constructie a sticlei

La apariţia în cuptor a soluţiilor alcaline trebuie de verificat corelaţia sulfatului şi reducătorului în şarjă, cantitatea de aer ce vine în cuptor, consumul de căldură în zona de fierbere şi în caz de necesitate de corectat. La apariţia spumei peste măsură, cristobalitului sau colorării masei de sticlă urmează de a verifica imediat compoziţia şi umiditatea şarjei, caracterul flăcărilor, temperatura, presiunea gazelor în zona de fierbere şi dacă va fi necesar de a organiza

 

 

 

Descrierea utilajului

 

                                  Instalaţia dată, cuptorul pentru topirea materiei prime la producerea sticlei este o instalaţie termică. Temperatura ei maximală este de 1550-1600C. Deci pentru ca instalaţia să reziste unei temperaturi atît de mari ea este construită din cărămizi refractorii.

         Rolul principal al pereţilor laterali ai cuptorului este acela de a asigura spaţiu de lucru al cuptorului, în care urmează să fie plasată şarja de material. Construcţia lor trebuie astfel realizată încît să corespundă scopului tehnologic pentru care este destinat cuptorul şi să aibă o suficientă stabilitate pentru a rezista condiţiilor de exploatare. Ţinind seama de acest fapt drept material de zidărie a pereţilor trebuie să se aleagă refractare care să corespundă condiţiilor termotehnologice din spaţiu cuptorului. Luînd în considerare diferenţa mare de temperatură între suprafaţa interioară a cuptorului şi cea din exterioe, este necesar să se ţină seama de de tensiunile interne care apar ca urmare a acestui gradient de temperatură. În cazul în care aceste tensiuni nu sînt luate în considerare, ele pot duce la apariţia de fisuri şi crăpături în zidăria cuptorului.

        Pentru a asigura o stabilitate corespunzătoare a pereţilor este necesar ca grosimea lor minimă să fie în concordanţă cu înălţimea lor.  Norton indică raportul de 8-10 între grosimea şi înălţimea pereţilor. La executarea zidăriei refractare este necesar să se acorde o atenţie deosebită rosturilor, deoarece ele reprezintă partea cea mai slabă a zidăriei. Ele trebuie să fie cît mai subţiri. De obicei grosimea rosturilor se prescrie în raport cu gradul de îngrijire necesar execuţiei.

              În majoritatea cazurilor, camerele de lucru şi canalele de fum ale cuptoarelor sunt acoperite cu bolţi. Grosimea minimă admisibilă  a bolţii, pentru asigurarea stabilităţii sale, este o funcţie a deschiderii şi a săgeţii. Raza de curbură a bolţii s face în general egală cu deschiderea, ceea ce corespunde raportului H/F=7,5

     Instalaţia termică  a bolţilor se aplică în general pînă la valori ale temperaturii părţii interioare de circa 1673K. La cărămizile cu conductibilitate termică mare, adică cu un gradient mare de temperatură prin boltă; nu se produce înmuierea suprafeţelor fierbinţi, însă se poate produce cojirea lor.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Protectia muncii

                                      1. Prafuri de producere

 

Un şir de producţie tehnologică în construcţia, industria materialelor de construcţie şi în alte domenii ale industriei sînt însoţite de formarea şi răspîndirea în mediul de producţie a prafului, care influenţează negativ asupra organismului uman şi în îndeosebit asupra organelor respiratorii. Praful de producţie influenţează negativ nu numai asupra organismului uman, adesea el înrăutăţeşte mediul de producţie în limitele zonei de lucru, duce la uzarea rapidă a pieselor şi agregarea supuse frecării. Afară de aceasta, praful poate fi sursă de electricitate statică. Praful se formează în timpul mărunţirii, măcinării, fracţionării diferitor materiale, la transportarea, încărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente; la pregătirea suprafeţelor construcţiilor pentru izolare şi finisare; în timpul executării lucrărilor de terasamente; la demolarea constrcuţiilor şi instalaţiilor etc.

Gradul de influenţă a prafului asupra organismuli uman depinde de proprietăţile lui fizico – chimice, toxicitate, dispersitate şi concentraţie.

Protecţia de prafuri se efectuează printr-un şir de măsuri şi procedee; amlasarea depozitelor de materiale plverulente, concasoarelor, ciururilor şi altor utilaje ce scot praf izolat de alte locuri de muncă în partea opusă direcţiei dominante a vînturilor; mecanizarea complexă şi automatizarea proceselor de producţie, însoţite de praf cu control şi dirijare automată, sau de la distanţă, ermetizarea utilajului; aparatelor şi comunicaţiilor, amplasarea lor de afara zonelor de lucru; înlocuirea procedeelor umede, dacă permite procesul tehnologic, amenajarea instalaţiilor aspirator local în locurile de formare a prafului (aparate, etc.); blocarea autonomă a demaratoarelor instalaţiior tehnologice şi utilajului sanitaro – tehnic; desprăfuirea hidraulică. Aceste metode de mijloace tehnice şi procedee poartă un caracter de protecţie colectiv atît a muncitorilor, cît şi a utilajului de producţie.

Pentru protecţia organelor de respiraţie de prafurile de var, ipsos, azbest sînt folosite respiratoare de tipul RN – 19 pentru protecţia de prafurile netoxice se folosesc respiratoare de tipul ŞB – 1 şi PRB – 1. Pentru protecţia ochilor se folosesc ochelari speciali antipraf. Pentru protecţia corpului sînt folosite costume şi combinezoane contra prafului, confecţionate dintr-o ţesătură, care se curăţă uşor prin scuturare.

 

2. Zgomotul şi vibraţia.

 

Sursele vibraţelor sînt compresoarele, elementele sistemelor de ventilaţie, conductelor de lichide, gaze, prafuri, diferite instalaţii de măcinat şi mărunţit, motoare electrice şi alt utilaj tehnologic. În construcţie şi în industria materialelor de construcţie sursele vibraţiei pot fi grupate în felul următor:

 

1. maşini de construcţie mobile – excavatoare, buldozere, tăvălugi, diesel şi electrivibratoare, compresoare mobile;
2. maşini de compactare a betonului – malaxare, instalaţii dozatoare, buncăre de distribuire cu vibratoare electrice, vibratoare de suprafaţă şi adîncimi turnătoare de beton, instalaţii pentru fasonarea elementelor cu goluri prin vibrare etc.
3. instrumente mecanizate de mină cu motoare electrice sau pneumatice.

 

Acţiunea îndelungată a vibraţiei generale poate duce la dezvoltarea bolii vibraţiei, prin tabloul clinic al ei sînt caracteristice fenomenele polinevritei vegetative periferice în combinare cu schimbările funcţionale ale sistemului nervos central (ameţeală, imobilitate emoţională) iar la formele accentuate – schimbări ala aparatului vestibular.

 

Schimbarea elementelor constructive ale maşinelor şi elementelor de construcţie pentru micşorarea vibraţiei în căile de răspîndire se efectuează adesea din contul măririi rigidităţii sistemului. În acest caz, pe lîngă schimbarea proprietăţilor elastice ale sistemelor oscilatorii se dereglează coincidenţa fazelor oscilaţiilor unor suprafeţe separate, se micşorează amplituda unor puncte.

 

Cunoscînd factorii ce influenţează  asupra presiunii sonore, pentru combaterea zgomotului pot fi folosite următoarele metode şi mijloace:

 

1. metode tehnic – organizatorice;
2. metode arhitecturale – planificatoare;
3. mijloace acustice.

 

Metodele tehnico –  organizatorice:

 

• folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus;
• controlul automat şi dirijarea de la distanţă a maşinilor şi utilajului zgomotos;
• perfecţionarea tehnologiilor de deservire şi respiraţie a maşinilor şi utilajului;
• folosirea maşinilor şi utilajului cu zgomot redus, schimbarea elementelor constrcutive, nodurile de asamblare, materialului de confecţionare.

 

Metode arhitecturale –  planificatoare

 

• amplasarea raţională, din punct de vedere acustic, a întreprinderilor, clădirilor şi instalaţiilor;
• amplasarea raţională a zonelor de producţie, utilajului tehnologic şi locurile de muncă;
• crearea zonelor de protecţie antizgomot;

În cazul, cînd practic este imposibil de micşorat zgomotul, în cazul unor lucrări speciale cum sînt: tăierea metalelor, probarea motoarelor cu ardere internă, sau acest lucru este neefectiv din punct de vedere economic, pentru prevenirea bolilor profesionale sînt folosite mijloacele individuale .

                           

                                                                                                                                                                                                                     

 

3. Regulile de securitate  

 

1.Totdeauna a păstra curăţenie şi regulă  la locul de lucru şi în hala industrială.

2.A se adresa la şef direct pentru explicarea în cazul lipsei de informaţie sau apariţiei îndoielei la executerea lucrului.

3.A fi atent în timpul executării lucrului, a nu se distrage cu convorbire  sau lucru străin.

4.A se folosi numai de insrumente spacializate într-o stare bună de funcţionare. De a nu folosi instrumente ocaziţionale.

5.Lucrările cu grad de pericol redicat se execută numai după primirea permisului şi ascultarea instrucţiulor adăugătoare.

6.La timp executarea lucrărilor de reparaţie cu materiale refractorii a fisurilor apărute la cuptorul de sticlă.

7.A executa lucrările de reparaţie a unor noduri separate a cuptorului numai cu permisiunea şefului de schimb.

8.Despre începerea lucrărilor de reparaţie a unor elemente ale cuptorului preventiv se informează fierbător de sticlă de serviciu.

9.Examenarea boltei cuptorului se execută  numai de pe platformele specializate.

10. Examenarea fundului baiei se execută de pe platforma permanentă şi în prezenţa a încă unui lucrător.

11. Demontarea cuptorului totdeauna se începe numai de sus.

12. Cărămida demontară după răcire se amplasează într-un loc special.

13. În timpul licvidării avariei e obligatorie aflarea din partea vîntului.

14. La transportarea materialelor refractorii fierbinţi spre locul executării reparaţiei, de a le izola cu capac termic.

15. La executarea lucrărilor în zonele cu temperaturi redicate obligatoriu de a se folosi de paravan termoizolant şi alte obiecte de protecţie.

16. În timpul executării lucrărilor fierbinţi de a nu ieşi la curent sau folosi curenţi de aer reci pentru răcirea corpului.

17. Examenarea stării în interiorul cuptorului se face numai prin ferestruici de observare, folosind ochelarii de protecţie.

18. Folosirea insrumentelor numai după  răcirea lor.

19. De a nu lăsa instrumentul la locul de lucru sau treceri.

20. De a nu permite prezenţa persoanelor străine sub baia cuptorului, la generatoere, conducta de gaz, camere de încărcare.

21. A cunoaşte şi a respecta normele redicării şi transportării  greutăţilor.

22. La folosirea maşinelor pentru ridicarea şi transportarea greutăţilor de a nu depăşi capacitatea lor maximală.

23. De a nu lua şi transmite obiecte deasupra conveerilor sau a altor utilage.

24. De a nu ridica obiectele căzute acolo unde este riscul de a fi prinsă haina sau o parte a corpului de mecanizmeme în mişcare sau riscul de a fi lovit de curent. În acest caz utilajul se opreşte.

25.  La executarea lucrărilor la o înălţime mai mare de de 1,1 m de a se folosi de scări şi suporturi, stabilitatea rezistenţa cărora preventiv se verifică.

26. Curăţenia şargei şi rămăşiţelor de sticlă nu se execută manual şi numai cu instrumente specializate.

27. A nu lucra la insatlaţii cu îngrădire deschisă.

28. De anu bara trecerea spre locurile de muncă  sau instrumentele antiincendiare.

29. De urmărit stare de funcţionare a utilajului. În cazul lucrului incorect a se adresa imediat maistrului de schimb.

30. În cazul simţirei curentului electric la atingerea utilajului sau unei construcţii metalice de a preîntîmpina oamenii din jur şi maistrul de schimb.

31. La executarea lucrărilor de extragerea masei de sticlă toate persoanele ce nu au atitudine directă  la lucrările date se evacuiază de la cuptor li zona situării gropii de evacuare.

32. La evacuarea sticlei topite se interzice prezenţa lîngă groapa de evacuare.

33. La observarea scurgerii neplanificate a masei de sticlă din cuptor imediat de informat maistrul de schimb. După posibilitate de a opri scurgerea prin folosirea de aer condensat sau a soluţiei refractorii. Se interzice pentru răcirea cărămizei de a uda blocul scurgerii cu apă.

34. Permanent de a verifeca Permanent de a verifica întroducerea şargei şi a cioburilor în bunchere.

35. Periodic de a verifica curăţenia platformei de încărcare.

36. Se înterzice examinarea buncherilor prin gura inferioară.

37. Regulat de verificat temperatura apei din frigiderele de răcire. În caz de stopare  a livrărilor de apă  se informează managerul de schimb. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caracteristicile tehnice masinei de tragere benzii de sticla
Elemente si caracteristici
Dimensiunile benzii de sticla            latimea            grosimea Viteza de tragere in m/s  Rulouri de intindere in m:            Diametru            Lungime            Numarul de rotatii/s Racirea Marimea de miscare a masinii            In verticala            In orizontala Temperatura sticlei in grade C            Inaintea exragerii            Dupa exragere Temperatura apei de racier in grade C Motorul electric rulourilor de intindere;            Puterea            Numarul de rotatii/s Marimile de gabarit:            Lungime            Latime            Inaltimea Masa in tone Producator Uzina din Moskova <<Stecloagregat>>	1.6-1.8 0.003-0.015 0.015-0.06   0.35 2 0.057 Cu apa   0.1 0.1   1100 820 15-20       6.5 kw 4.3;26   1.5 3.5 2.135 9.66	1.6-1.8     0.005-0.015 0.015-0.06   0.35 2 0.057   Cu apa   0.1 0.1   1100 820 15       6.2 4;26   1.5 3.5 2.025 9	0.75-1.05 0.01-0.04 0.0033-0.022   0.22 1.35 0.032   Cu apa   0.1 0.1   1100 800-900 15       6.6 5;33   1.35 4.155 2.35 5.675	Pina la 1.6 0.004-0.006 Pina la 0.05   0.35 1.92 0.048   Cu apa   0.1 0.1   1100 800-900 15       6.5 9;27   1.434 4.88 2.31 9	3 pina la 3.15 0.005-0.015 Pina 0.05   0.37 3 0.043   Cu apa   0.1 0.1   1100 850-950 15-20   Cuplata  cu }cuptorul De recoacere 5.66 2.27 20.2	Pina 3.1 0.005-0.016 0.013-0.073   0.37 3.3 0.012   Cu apa   0.1 0.1   1100 850 15-20       9 25;50   1.98 5.59 2.415 18.15

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caracteristicile de lucru cuptoruluide tip vana

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vana de zi	Cu flacara longitudion	cu bolta dublă	cu bolta dublă	cu bolta dublă	cu flacăra    U	cu flacăra     U
Produse din	Sticla potasică	Sticla potasică	Sticla de plumb	Sticla sodică	Sticla sodică	Sticla sodică
Felul produselor	Recipienţi	Corp de iluminat	Corp de iluminat	Corp de iluminat	Butelii şi flacoane	Ţevi
Metoda fabricare	Presare	Presare	Presare	Suflare	Suflare	Suflare
Greut.medie a unui produs,g	950	2765	1250	1010	156	-
Grad de elaborare,%	70	50	50	55	60	-
Vana: lăţime B,m lungime L,m raport L/B	3,2 1,6-2,61 1,52	2,85 2,4 1,19	3,0 4,4 1,3	3,6 2,5 1,44	1,8 1,3 1,28	2,0 1,2 1,66
Supr.de topir,m	6,72	6,62	6,9	9	2,34	2,4
Nivelul de sticlă, m	0,4	0,5	0,4	0.5	0,5	0,5
Spaţ.flăcării,m	4,61	5,26	5,38	4,77	2,33	1,88
Înălţimea medie a spaţiului flăcării,m	0,56	0,79	0,77	0.53	1,0	0,78
Combustib.	Păcura	Păcura	Păcura	Păcura	Păcura	Păcura
Num arzătoare	2	2	2	2	3	2
Consum specific de căldură, MJ/kg	21,3	27,5	15,4	22,4	52	46
Capacit. specif de căldură, t/m 24h	0,61	0,5	0,77	0,53	0,54	0,41
Preîncălzir aer	Recuperativ	Recupe-rativ	Recuperativ	Recupera-tiv	Recupera-tiv	Recuperativ