Aparitia si necesitatea geoeconomiei

Cuprins

 

 

Introducere………………………………………………………………………...

1. Aparitia si necesitatea geoeconomiei…………………………………
2. Conceptiile geoeconomice in viziunea scolii americane......................

Concluzii……………………………………………………………………………

Bibliografie………………………………………………………………………...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Introducere

Sfîrşitul secolului al XX se caracterizează  prin apariţia unui nou curent în ştiinţa economică şi geografică- geoeconomia.  Aceasta este considerată într-un fel “cheia” cunoaşterii lumii contemporane în pragul sec. XXI. Anume Geoeconomia ne face să întelegem că acestă etapă se caracterizează printr-o restructurare global a sistemului economic mondial. Şi anume factorii care au impulsionat acestă restructurare sunt cercetaţi, analizaţi şi explixaţi prin intermedul geoeconomiei.

Acestă ştiinţă este pusă mereu in situaţia de a căuta noi concepţii bine explicate cu referire la situaţia actuală, deaceea geoeconomia are ca piloni şcoala Americană, germană, franceză şi rusă, reprezentanţii cărora în urma diferitor cercetari încercă să abordeze un şir de concepţii geoeconomice.

Scopul referatului dat este de a prezenta membrii fiecărei şcoli geoeconomice şi concepţiile promovate de aceştia. Anume în aşa mod, consider, că va fi posibilă, explicare sensului si scopului de bază al geoeconomiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Apariţia şi necesitatea geoeconomiei

La etapa actuală, omul îşi desfăşoară activitatea într-o lume  care se află într-un  proces de continuă modificare. Această modificare îşi lasă amprenta în diverse domenii cum ar fi: social, politic, cultural şi nu în ultimul rînd economic. Spunem “nu în ultimul rînd” deoarece odată cu accentuarea procesului de globalizare, un rol deosebit de important în afirmarea pe plan internaţional a unui stat îi revine laturii economico-comerciale. Aşa deci, odată ce un oarecare stat doreşte să-şi accelereze dezvoltarea sa, duce nevoia nu numai de ştiinţele economice, dar şi de alte  ştiinţe înrudite cu economia.

Printre aceste ştiinţe este necesar de evidenţiat Geoeconomia, care actualmente, îşi intensifică rolul în formarea unei concepţii economice şi în promovarea politicilor şi strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care, tot mai mult, devin integrate între ele. Termenul de geoeconomie îşi are originea de la sfîrşitul anilor ’80, ai secolului XX-lea. Introdus de Edward Luttwark, istoricul american afirmă că Geoeconomia studiază politica şi strategia utilizată de subiecţii geoeconomici pentru a-şi spori capacitatea lor concurenţială. Deasemenea Edward Luttwark considera şi susţine ideea că metodele comerciale, în viitor, le vor înlocui pe cele militare.  

Importanţa geoeconomiei ca ştiinţă se manifestă prin faptul că aceasta  joacă un rol deosebit în societate, deoarece ea influienţează direct la realizarea multor probleme cu caracter practice al statului respective. Ea se bazează pe necesitatea de a contribui la realizarea a aşa obiective ca: deţinerea controlului asupra principalelor resurse şi căi de transport atît maritime cît şi uscat.

Esenţa şi însemnătatea geoeconomiei este dedusă,  în deosebi, de regula de aur a localizării şi mobilizării capitalului,care ne spune că capitalul tinde şi se menţine în acele state unde se pot obţine beneficii maxime cu costuri minime,iar presiunea asupra profitului obţinut(mai ales final) să fie minimă.

 

 

2. Concepţiile geoeconomice în viziunea diferitor şcoli ştiinţifice

Apariţia Geoeconomiei ca ştiinţă este răspunsul la multe probleme pe care le înaintează societatea în etapa contemporană deoarece anume geoeconomia este pusă întotdeauna în situaţia de a căuta noi concepţii bine argumentate în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. Astfel, concepţiile geoeconomice se lasă a fi interpretate în mod deosebit de diferiti reprezentanţi ai mai multor şcoli, cum ar fi: şcoala americană, germană, franceză, rusă ş.a.

Un aport deosebit în crearea şi dezvoltarea conceptelor geoeconomice au adus savanţii economişti americani din principalele centre universitare. Printre aceştia se numără John Galbraith, care în lucrările sale înaintează ideea că succesele economice ale occidentului se datoresc, în primul rînd, nivelului înalt de viaţă al populaţiei, iar deciziile în dezvoltarea industriei contemporane trebuie să se bazeze pe cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice speciale, pe informaţii şi experienţă, pe instruirea şi intuiţia profesională a mai multor persoane.

Un alt economist american, care a adus un aport nu mai mic în dezvoltarea concepţiilor geoeconomice a fost Piter Dracher (Draker), căruia îi aparţin lucrările : „Viitorul omului industrial” (1946), „Revoluţia invizibilă” (1976), „Societatea postindustrială” (1993), ş.a. Acesta consideră că o prioritate mare în promovarea politicii geoeconomice a statelor dezvoltate o are numărul mare de specialişti înalt calificaţi. Aplicând acest principiu la perioada în care trăim putem constata că neglijarea susţinerii învăţământului superior şi finanţării cercetărilor ştiinţifice, tipică statelor ex-sovietice, prezintă un pericol nu numai pentru viitorul statelor respective, dar şi pentru întreaga omenire.

Lester Karl Turou - un alt savant american, specialist în domeniul economiei mondiale consideră, că la sfîrşitul sec. XIX sistemele economice locale au fost înlocuite cu cele naţionale, apoi la sfârşitul sec. XX în locul celor nationale vine economia globală. În lucrarea sa întitulată "Investiţiile în capitalul uman" (1970) se menţionează că în cazul globalizării veniturile ţării respective vor fi în raport cu gradul de integrare în economia globală. În acest context savanţii contemporani consideră că resursele strategice ale sec. XXI vor deveni cunoştinţele omului şi capacitatea de a le folosi în binele societăţii.

Savanţii economişti americani au pus bazele dezvoltării geopoliticii, dar totodată acordând o atenţie prioritară  principiilor geoeconomice. Ei au lansat teoria numită "Spaţiile de interes vital", care a fost ca o prelungire a teoriei savanţilor germani numită " spaţiile vitale". Teoria dată a fost promovată de către Germania fascistă în dezlănţuirea celui de al doilea război mondial, fiind drept motiv de extindere prin forţă a spaţiului vital.

 

 

 

Apariţia Geoeconomiei ca ştiinţă este răspunsul la multe probleme pe care le înaintează societatea la etapa contemporană. Ştiinţa este pusă întotdeauna în situaţia necesităţii de a căuta noi concepţii bine argumentate în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. Această situaţie este dictată atât de problemele ştiinţifice, cât şi de cerinţele activităţilor practice şi anume de necesitatea:

1. De a explica transformările esenţiale geoeconomice de la finele sec. XX şi trasarea noilor strategii de dezvoltare economice la începutul sec. XXI, care să reflecte noua conjunctură economică şi politică.

2. De a conştientiza dezvoltarea mondială  drept un proces care necesită selectarea şi aplicarea strategiilor dezvoltării economiilor naţionale în contextul procesului de regionalizare şi globalizare.

3. De a promova noi concepte de dezvoltare, care să ţină cont de noile tendinţe de dezvoltare geoeconomică, precum sunt transparenţa frontierelor, minimalizarea rolului statului, creşterea rolului companiilor în sectoarele economiei mondiale.        

Încă la începutul constituirii sale ca ştiinţă Geoeconomia a fost definită de către E. Lutt-Wark, fiind introdus şi termenul de Geoeconomie.

 

                                              Concluzii:

Studiind esenţa geoeconomiei putem ferm menţiona că acesta  analizează politica şi economia într-o strînsă interacţuine cu caracteristicile mediului geografic, deoarece acestă ştiinţă tratează nu numai factorul spaţial, dar şi factorul ce ţine de asigurarea ramurilor economiei cu resurse natural şi economice.

În condiţiile economiei de piaţă accentual în  pregatirea tinerilor economişti trebie pus pe disciplinele ce studiază politicile şi strategiile geoeconomice care ar putea asigura sporirea competitivităţii statelor.

Deasemenea în concluzie putem menţiona că conceptul economiei politice bazat pe ideologia comunistă despre împărţirea lumii în trei grupuri de state: capitaliste, socialiste şi subdezvoltate a rămas o filă a istoriei, astăzi , însă evidenţiîndu-se alte configuraţii geospaţiale cum ar fi împărţirea lumii între Est şi Vest, Nord şi Sud.

Se consolidează cele trei mari spaşii geoeconomice: America de nord, Europa de Vest şi Asia-Pacific.

• Soarta întregii omeniri atît în  prezent, cît şi în viitorul mai îndepărtat depinde de politica promovată de cele 3 spaţii geoeconomice şi de relaţiile ce se vor stabili între ele.