Analiza-diagnostic social-economica a localitatii “Stefan Voda” in vederea includerii acesteia in circuitul turistic rural al Republicii Moldova

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA “BUSINESS SI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA “TURISM SI SERVICII HOTELIERE”

 

 

 

Proiect

pe tema: Analiza-diagnostic social-economica a localitatii

“Stefan Voda” in vederea includerii acesteia in circuitul

turistic rural al Republicii Moldova

 

 

 

 

 

Elaborat: Crijanovschi Margarita,

Arnaut Doina

T-111

 

 

 

Chisinau 2014

 

Plan

 

Introducere ________________________________________________pag.2

Capitolul  I.  Scurt istoric al localitatii __________________________pag.3

Capitolul  II. Situatia social-economica a localitatii _______________pag.5

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (natural si antropice) ale

                       localitatii ______________________________________pag.9

Capitolul IV. Avantajele si deficientele dezvoltarii produsului turistic in

                      localitate ________________________________________pag.14

Capitolul V. Plan de actiuni privind valorificarea resurselor turistice din

                     localitate ________________________________________pag.15

Concluzii si recomandari _____________________________________pag.16

Bibliografie ________________________________________________pag.16

Anexe _____________________________________________________pag.17

Album fotografic ____________________________________________pag.18

Anchete formular ___________________________________________pag.20

 

 

 

 

 

 

 

 

Introducere

“Am o casa printer ramuri,

Am un sat intreg de neamuri,

Am un codru, o cimpie,

Am un grai ce-mi place mie.

Am un plai ca din poveste,

Altul mai frumos nu este,

El mii drag pina la stele,

Si pin’dincolo de ele.”

Grigore Vieru

   Desi este o tara mica, asta nu da dovada de faptul ca aici nu sunt locuri pitoresti de o frumusete rara. Moldova este o tara foarte interesanta, turistii nu vor pleca de aici niciodata nemultumiti. Toate zonele tarii sunt frumoase si au un specific aparte. Odata ce a-ti sosit in Moldova ve-ti simti deodata aerul curat al acestei tari.

  In primul rind, Moldova este o tara cu traditii, cultura bogata, folclor, cu un patrimoniu valoros turistic. Necatind la faptul ca este una din tarile din lumea a treia, populatia este civilizata si ospitaliera. Orice oaspete sosit in Moldova se poate simti ca la el acasa, doarece, pe linga limba natala se mai vorbesc si alte limbi, si deci oricine venit in Moldova va fi inteles.

  Chiar daca Moldova nu are munti sau mare, aici puteti gasi o multime de locuri frumoase care merita de vazut, fie privelisti pitoresti, fie originalitate, fie arhitectura, fie caldura sufleteasca ce ti-o poate crea, locuri precum: Codrii; Cetatea Sorocii; Manastirea Saharna; Orheiul Vechi, cunoscut prin manastirile sale in stinci si alte monumente; Satul Moldovenesc, care ofera amatorilor de pescuit si odihna la aer liber, posibilitatea de a pescui crapi, carasi, amur alb; biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Causeni, care este cea mai veche din Moldova; vinariile, precum Milestii Mici, Cricova, Purcari si altele; precum si  multe alte locuri care merita vizitate.

   Si desigur bucataria moldoveneasca care este foarte gustoasa, cele  mai cunoscute bucate moldovenesti fiind: mamaliga, zeama de pui, tocanita si altele.

   Sa nu uitam si de satul moldovenesc care este un martor al nemuririi si culoarea curata a vietii. La sat timpul se opreste pe loc si nu are puterea sa stearga amintirea stramosilor nostri, a traditiilor noastre. Este locul unde sufletul se odihneste de monotonia zilelor repetitive de la oras. Prin aceasta lucarea, se vor analiza obiceiurile, traditiile, trecutul zbuciumat, viata social-economica, dezvoltarea potentialului turistic si veti gasi momente interesante din istoria orasului Stefan Voda.

Capitolul I. Scurt istoric al localitatii

    In anul 1884 la Akkerman, astazi Belgorod-Dnestrovsc (Cetatea Alba), regiunea Odesa, Ucraina, a fost alcatuita o harta, unde este indicat printre alte si o localitate Kizil, Stefan Voda de astazi. Insa, istoria de fapt a localitatii incepe cu anul 1909, cind aici a fost intemeiata colonia germana Kizil. Colonistii au depus o munca enorma pentru destelenirea pamintului si pentru constructia caselor.

    Conform datelor istorice, catre anul 1930 localitatea Kizil, care facea parte din plasa Volontiri, judetul Cetatea Alba, era o colonie germana, in care, din cei 227 locuitori, 191 erau germani. 

   Catre anul 1940 in Kizil erau 54 de case, care erau aranjate de-a lungul unei strazi si a unui pirau. Insa in urmatorul an se incepe cel de-al doilea razboi mondial si toti colonistii germani au fost fortati sa emigreze, satul a ramas pustiu.

   Dupa razboi, la 28 decembrie 1949, in baza fostei colonii se intemeiaza sovhozul “Pobeda” cu destinatia de a se specializa in cresterea materiei prime a culturilor medicinale. Este de mentionat, ca acest sovhoz se supunea direct conducerii unionale de la Moscova, si anume Ministerului Ocrotirii Sanatatii al URSS. La aceasta data se schimba si denumirea localitatii in satul Biruinta, raionul Volontirovca (pina la 23 decembrie 1964). Din anul 1952 s-a inceput repartizarea primelor loturi pentru constructia caselor individuale. La 23 decembrie 1964 apare decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM despre infiintarea, pe baza satului Biruinta, a raionului Suvorov (in numele comanadantului rus de trupe militare Alexandr Suvorov).

   In anul 1990 la dorinta locuitorilor orasului, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti a emis hotarirea nr. 27-XII din 24.05.1990, conform careia a fost decisa schimbarea denumirii localitatii de tip orasanesc ”Suvorov” in “Stefan Voda”, precum si denumirea raionului “Suvorov” in raionul “Stefan Voda”.

EXTRAS

din Hotarirea Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Moldovenesti

nr. 27-XII din 24.05.1990

Cu privire la unele modificari in diviziunea teritorial-administrativa a R.S.S.Moldovenesti

Publicat : 30.05.1990 in Monitorul Oficial Nr.001

Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti HOTARASTE:

1.A schimba denumirea localitatii de tip orasanesc Suvorov, din raionul Suvorov, in Stefan Voda; denumirea raionului Suvorov in Stefan Voda.

Presedintele Sovietului Suprem al R.S.S.Moldovenesti                         M. Snegur

[http://ru.scribd.com/doc/191737816/Istoria-Orasului-Stefan-Voda]

   Astazi, Stefan Voda este un oras modern, cu o arhitectonica in care sint strict divizate cartierele locative, centrul cu institutiile publice, de deservire sociala, unitatiel comerciale, zonele de agrement si zone industrial a orasului. E un oras totalmente gazificat, aprovizionat cu apa potabila, cu o retea telefonica fixa si mobile dezvoltata, cu strazi illuminate. In anul 1995 in oras a fost instalat monumental lui Stefan cel Mare.

    Sa nu uitam insa si de personalitatile care-si au radacinile in Stefan Voda:

    Maria Biesu (1935-2012), cintareata de opera. S-a nascut pe 3 august 1935 in satul Volontiri, raionul Stefan Voda in prezent. Gratie talentului enorm, in anul 1955 este admisa fara examene la Conservatorul de Stat din Chisinau. In anii de studii debuteaza ca solista in cadrul formatiei de muzica populara “Fluieras” cu piesa Struguras de pe colinda. Pe parcursul carierei, a interpretat diferite roluri: Floria Tosca, Cio-Cio-San, Norma, Aurelia, Olga, Ruxanda, Iolanta, Cuma, s.a.m.d, personaje din opera renumite, cu tehnici variate. Este laureata si detinatoare a Premiului III la Concursul International “P.I.Ceaikovski” din Moscova 1966; Premiul I si Cupa de Aur, pentru cea mai buna interpretare a rolului Madama Butterfly din Opera “Madama Butterfly” la Concursul International de canto “Miura Tamaki” Tokio, 1967. Laureta a Premiului Fondului “Irina Arhipov” si Medalia de Aur. Din 1986 pina in 2012, a fost Presedintele Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova si Vicepresedinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor  din Moscova din 1992. S-a stins din viata pe 16 mai 2012 la Chisinau.

    Ecaterina Malcoci (1937-2002), actrita de teatru si film. S-a nascut pe 11 iunie 1937 in satul Corcmaz, raionul Stefan Voda. In perioada anilor 1955-1960 face studiile la Scoala teatrala  “B.Sciukin” din Moscova sectiunea- actrita de teatru si film. Din anul 1960 a fost actrita la Teatrul “Luceafarul” din Chisinau. La “Moldova-film” debuteaza in 1961, in filmul “Insula Vulturilor” cu rolul Catincai, apoi urmeaza filmele: “Asteptati-ne in zori” Chelnerita (1963), “Ultima noapte in rai” Maria (1964), “Ce-I trebuie omului” Rusanda (1975). In anul 1971 obtine titlutl de Artista Emerita. S-a stins din viata pe 26 mai 2002 la Chisinau.

        Nelli Cozaru, actrita si regizor de teatru. S-a nascut pe 29 iulie 1961 in satul Stefanesti, raionul Stefan Voda. In anul 1985 a absolvit Scoala “B.V.Sciukin”din cadrul Teatrului “Vahtangov”. In perioada anilor 1985-1990 lucreaza pe scena Teatrului “Luceafarul”. In perioada 1990-1992 la Teatrul Asociatie Valeologia din Ramnicu Valcea Romania. Din anul 1992 face parte din aechipa care va fonda Teatrul “Eugen Ionesco” si activeaza in aceast teatru timp de 8 ani. Apoi devineactrita libera. De 10 ani preda “Arta Actorului” la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice, si este sef de catedra si conducator de curs la aceeasi institutie.

[http://mediapublic.md/?go=articole&regiune=31&tip=3]

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul II. Situatia social-economica a localitatii

    Ramurile de baza ale economiei orasului sint agricultura si sfera serviciilor. Pe teritoriul orasului activeaza 950 de agenti economici, dintre care 237 intreprinderi individuale, 287 dospodarii taranesti si 230 activeaza in baza patentei de intreprinzator.

    Potentialul economic al localitatii este reprezentat de Cooperativa agricola “Pojarnita Med”, intreprinderile de constructie “Zidarul” S.A. si “Turnul” S.A., intreprinderile de transport “BTA-7” S.A. si “Agrotrans” S.A. si intreprinderea de prestare a serviciilor tehnice “Irigatorul” S.A.. In oras isi desfasoara activitatea 66 unitati de comert, 2 piete, 2 unitati de deservire locala, o unitate de alimentatie publica, filiale a 5 banci comerciale si filiala unei companii de asigurari.

[http://www.moldovenii.md/city/details/id/122]

    Sectorul economic al orasului Stefan Voda, in anul 2009, era reprezentat de 948 de agenti economici, inclusiv 789 intreprinderi cu drept de persoane fizice si 159 intreprinderi cu drept de persoane juridice. In ultimii 5 ani, numarul agentilor economici a fost in crestere, inregistrindu-se regrese numai in anul 2007, cind a fost inregistrata o diminuare a numarului de entitati economice. Numarul intreprinderilor cu drept de personae fizice pe parcursul ultimilor 4 ani a fost relativ stabila, evoluind de la 756 intreprinderi in anul 2006 la 789 de entitati in anul 2009. In aceasta perioada numarul intreprinderilor individuale a fost in crestere, iar a gosposdariilor taranesti si a persoanelor, carea desfasoara activitate de antreprenoriat, in baza de patenta, a cunoscut oscilatii neesentiale. Exceptie constituie anul 2006, in care numarul persoanelor care desfasoara activitate de antreprenoriat in baza de patenta s-a diminuat cu circa 20%. In anul 2009 in orasul Stefan Voda activau 252 de intreprinderi individuale, 326 gospodarii taranesti, si 211 persoane, care desfasoara activitate de antreprenoriat in baza de patenta.

   Deja in 2010, sectorul economic al orasului Stefan Voda a fost reprezentat de cca 998 de agenti economici, dintre care 79% erau reprezentate de intreprinderi cu drept de personae fizice, iar 21% din intreprinderi au fost intreprinderile cu drept de personae juridice. Printre cele mai raspindite forme organizatorico-juridica ale activitatilor economice din localitate, au fost gospodariile taranesti cu 32,8%, si intreprinderile individuale, cu 23,5% din numarul total de intreprinderi, la care se alatura si detinatori de patenta cu cca 22,6%.

  Reteaua de drumuri. Lungimea totala a drumurilor este de 22,17 km, dintre care 18,65 km sunt drumuri locale si 3,52 km sunt drumuri nationale. Din totalul lor 18,14 km sau 82% sunt acoperite cu asfalt. Starea drumurilor este una dintre preocuparile APL si a populatiei din localitate. Orasul nu dispune de cale ferata.

   Transport si comunicatii. Transportul de calatori pe teritoriul orasului este asigurat de catre SA”BTA”-“7” si de serviciul local de taxi. In localitate sint doua rute de auotbuz.

   Fondul locativ si conditiile de trai. In anul 2008 populatia orasului a fost localizata in 5229 de case sau apartamente, cu o suprafata de cca 293646 m2, ceea ce rezulta in numar mediu de cca 3,1 persoane per casa/apartament, sau unei personae i-a revenit in mediu o suprafata totala de 18,4 m2 din care 11,9 m2 de suprafata locativa.

   O reflectie asupra starii fondului locativ pune in evidenta o stare moderat satisfacatoare. Mai mult de jumatate din locuinte sunt conectate la reteaua de gaze naturale. Destul de deplorabila pare sa fie situatia de conectare la reteaua de canalizare (cca 33,6% dintre case si locuinte), in timp ce la reteaua de furnizare centralizata a apei sunt branasate cca 95% din gospodarii.

[Strategia de dezvoltare socio-economica a orasului Stefan Voda pe perioada anilor 2012-2016, pag. 8]

   Sistemul educational al orasului cuprinde 2 institutiii prescolare, Liceul Teoretic “Stefan Voda” si Liceul Teoretic “Dmitrie Cantemir”. In oras activeaza Scoala de Arte “Maria Biesu” cu patru sectii (coregrafie, muzica, teatru si pictura), avind opt filiale in localiatile raionului.

   Institutiile de cultura sint reprezentate de casa de cultura, 2 biblioteci publice, 3 muzee printre care si unul din cele mai mari muzee ale naturii “Stefan Tudoreanu”, unde vizitatorii pot admira majoritatea speciilor de flora si fauna din lunca Nistrului. Anual in aceste oras au loc o serie de manifestari culturale, ca festivalul international de muzica “Martisor”, concursul republican literar “La izvoarele intelepciunii”, expozitiile pascale, festivalul folcloric “Cintec de demult”, festivalul de dansuri sportive cu participarea colectivelor din toata republica, a membrilor federatiei dansurilor sportive din Republica Moldova.

   Ocrotirea sanatatii este asigurata de spitalul raional, Centrul medicilor de familie, Asistenta medicala urgenta, Centrul de medicina preventiva. La spitalul raional cu contributia guvernului SUA a fost deschis serviciul de consiliere si testare volunatara la hepatitele B si C si a infectiei HIV/SIDA. Centrul mediclor de familie dispune de laborator cu utilaj performant, realizind un spectru larg de investigatii.

     Raionul Stefan Voda are 26 localitati: 1 oras, 22 comune si 3 sate. Insa cele mai cunoscute sunt Crocmaz, Olanesti, Purcari, Palanca, Talmaza si Tudora.

 

 

 

 

 

File din istoria citorva sate din Stefan Voda

    Palanca este  o localitate-centru de comuna in raionul Stefan Voda. Este cunoscuta ca punctul extrem de la est al Republicii Moldova. Pe teritoriul comunei se afla si vama dintre Republica Moldova si Ucraina. Localitatea Palanca a luat fiinta pe linga o straveche fortificatie, durata de romanii moldoveni la un vad al Nistrului, in scopul apararii impotriva navalirii tatarilor si cazacilor. Prima mentiune a satului Palanca afirma de la 1410, satul a fost intemeiat de Alexandru cel Bun, impreuna cu alte 7 sate asezate de-a lungul Nistrului pentru a apara hotarele de sud de tatarii din Crimeia. Populatia a fost adusa din nordul Moldovei.

   [http://satulpalanca.wordpress.com/despre-sat/istoria-satului/]

  Fig. 1 “satul Palanca”

   Satul Olanesti este mentionat documentar in anul 1595. La 1817 satul numara 104 gospodarii, cu o populatie de 123 locuitori. Din 1798 localitatea are o biserica impletita din nuiele si acoperita cu stuf, cu hramul Sf. Parascheva. In apropierea satului, pe malul Nistrului, in 1958 a fost descoperit un tezaur arheologic care continea 5 coifuri, 6 perechi de jambiere, 1 opait si 2 pandative. Opaitul dateaza cu secolul VI i. Hr. Jambierele (sec. VI i. Hr.) sint aurite. Obiectele tezaurului se pastreaza in fondurile Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau.

   [http://www.moldovenii.md/city/details/id/920]

     Fig. 2 “satul Olanesti”

    Purcari. In urma cu circa 2300 de ani, pe teritoriul actual al comunei, a existat un sat. Specialistii au descoperit aici obiecte casnice din epoca timpurie a fierului. Deasemenea, au fost identificate urmele unui alt sat care a fost fondat cu 1300  de ani in urma. Pe vatra acestuia au fost gasite unelte de munca si fragmente de vase din argila din epoca migratiilor. Movile funerare, care au existat pina in anii 80 ai sec. XX, demonstreaza prezenta cetelor de nomazi care au populat aceste locuri cu sute de ani in urma. Deasemenea satul Purcari este foarte bine cunoscut datoria vinariei si podgoriilor sale.

    [http://purcarimd.com/?paginiSubCat=sc20]

    Fig. 3 “satul Purcari”

    Satul Talmaza a fost mentionat documentar in anul 1595. Talmaza este un sat mare si frumos. Desi satul este situat in lunca Nistrului, avind si terenuri agricole irigate, indeletnicirea principala a localnicilor este viticultura. Gospodaria viticola  “Talmaza” reprezinta un obiectiv turistic care trezeste mult interes din partea turistilor. Gospodaria ofera turistilor privind procesul tehnologic de obtinere a vinului, deasemenea desfasoara excursii in cadrul gospodariei care includea vizitarea beciurilor de pastrare a vinului, si se incheie cu invitarea turistilor in sala pentru degustare unde oaspetii au ocazia sa savureze cele mai remarcabile vinuri ale acestor meleaguri.

    [http://www.moldovenii.md/city/details/id/930]

    Fig.4 “satul Talmaza”

    De-a lungul istoriei satul Crocmaz a trecut prinn majoritatea evenimentelor marcante in istoria Basarabiei. In epoca medievala a fost supus invaziilor si s-a aflat sub obladuirea turceasca, s-a aflat sub ocupatie ruseasca, a fost integrat in Romania in urma Marii Uniri, a fost martorul celui De-al Doilea Razboi Mondial, s-a aflat sub ocupatie sovietica, iar in present este parte componena a Republicii Moldova. A fost mentionat documentar in anul 1595.

   Fig. 5 “satul Crocmaz”

 

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale si antropice) ale localitatii

   In Stefan Voda sunt des intilnite monumente istorice-arheologice, cum ar fi vechile cetati de pamint din localitatile medievale de pe Nistru, ramasitele stravechii cetati Palnca. Un adevarat tezaur sunt bisericile din localitati care pastreaza fiecare etapa a istoriei si pe  cit sunt de deosebite vorbeste faptul ca 14 locasuri sfinte din raionul respectiv sunt considerate monumente de importanta nationala.

   Dar, raionul Stefan Voda se poate mindri si cu alte atractii, pe care le voi prezenta mai jos:

   Vinaria “Purcari”. Se afla in satul Purcari. A fost fondata in anul 1827. Dupa reconstructie, vinaria a devenit un obiectiv turistic atit pentru localnici, cit si pentru oaspetii de peste hotare. Vizitatorii pot fi cazati la vinarie pentru o zi si mai multe zile. La dispozitia lor se afla citeva sali expozitionale, o sala pentru degustatii, sali de  odihna si petrecere a timpului, cu camera de hotel. In imediata apropiere, sunt doua iazuri din care oaspetii pot sa prinde peste, iar la dorinta poate fi preparat chiar pe loc. Vizitatorii pot vedea la fel procesul tehnologic de obtinere a vinurilor care se produc aici. Este cea mai veche vinarie din Moldova si are o mostenire istorica bogata, producind unele din cele mai veritabile vinuri moldovenesti, Negru de Purcari si Rosu de Purcari. Pe linga aceasta, Purcari este un jucator cheie in industria de turism a Moldovei, gratie eforturilor sale de promovare a standartelor inalte in vinificatie si in turismul vinicol.

    

Fig. 6 “vinaria Purcari”

 

    Vinaria Carahasani-Vin. Descendent al combinatului agricol din Olanesti, infiintat in 1962, fabrica de vinuri din Carahasani a fost constituita ca atare la data de 31 octombrie 1995, prin privatizare, sub forma companiei Carahasani-Vin SA. In anul 1996 compania a fost modernizata cu o linie noua de imbuteliere, importata din Italia, care a marit capacitatea de fabricare cu 2 mii de sticle pe ora. La acel moment acesta era cel mai modern utilaj in domeniu. In anul 1996 volumul de productie al societatii s-a ridicat la 2,5 mln de sticle, iar in 1997 – a atins nivelul culminant de 9 mln de unitati. La ora actuala societatea produce o gama variata de vinuri sub 80 de denumiri, comercializind pe piata interna din Republica Moldova numai 5 la suta din volumul total de productie, restul exportindu-se, cel mai mare procent realizindu-se pe piata Rusiei.

[http://www.vinuri-alese.ro/?carahasani-vin,1]

   Gospodaria viticola “Talmaza”. Se afla in satul Talmaza. Angajatii gospodariei ofera turistilor infromatii privind procesul tehnologic de obtinere a vinului, organizeaza excursii in cadrul gospodariei cu vizitarea beciurilor de pastrare a vinului. Vizita se incheie in sala de degustatie a celor mai remarcabile vinuri din zona de aici.

Fig. 7 “gospodaria viticola Talmaza”

    Crescatoria de fazani “Talmaza” a constituit intotdeauna un obiectiv de atractie pentru turisti. Crescatoria in cauza detine un secret aparte de crestere al fazanilor. Fazanii crescuti aici in perioada destinata vinatului sunt eliberati si vinati de amatori. Turistii care viziteaza acest obiectiv turistic, colectivul le efectueaza excursii, le dau informatii depsre istoricul crescatoriei, procesul de crestere si alimentar al fazanilor.

 

Fig. 8 “crescatoria de fazani Talmaza”

    Monumental “Moara lui Tihon”. Ciudatenia de moara ne aminteste ca odinioara morile de vint ale satului Talmaza ademeneau sute de oameni care isi aduceau griul ori porumbul la morarii si moraritele din Talmaza. Moara lui Tihon era amplasata pe muchia dealului de unde se deschide un frumos peisaj al vaii Nistrului. Aceasta moara era cea mai populara datorita constructiei deosebite si datorita producerii produselor mai calitative.

[http://www.talmazza.narod.ru/interesant.html]

    Monument al Naturii Geologic si Paleontologic “Ripa de Piatra”. Este arie naturala protejata de stat. Se intinde pe o suprafata de 2 ha in partea de nord a satului Tudora, raionul Stefan Voda.

Fig. 9 “ripa de piatra” 

    Monument al Naturii Geologic si Paleontologic “Ripa lui Albu”. Este arie naturala protejata de stat. Se intinde pe o suprafata de 2 ha mai sus de satul Cioburciu, raionul Stefan Voda, linga padurea ocolului silvic “Olanesti.

    Monument al Naturii Geologic si Paleontologic “Ripa din Purcari”. Este arie naturala protejata de stat. Se intinde pe o suprafat de 5 ha la nord de satul Purcari, pe malul Nistrului.

   Monument al Naturii Hidrologic “Izvorul Copceac”. Este arie naturala protejata de stat. Se intinde pe o suprafata de 1,5 ha la marginea satului Copceac, in Valcea.

   Rezervatia Silvica “Olanesti”. Este arie naturala protejata de stat. Se intinde pe o suprafatade 108 ha la sud-est de satul Olanesti.

   Rezervatia mixta “Mlastina Togai”. Este arie naturala protejata de stat. Se intinde pe o suprafata de 50 ha la est de satul Crocmaz, 100 metri de la albia riului Nistru.

   Neamul nostru este bogat in traditiile pe care le poseda. Cu ajutorul lor devenim deosebiti si unici. Sarbatorile si obiceiurile moldovenesti poarta insemne valorice mostenite din mosi-stramosi prin care se consolideaza natiunea si contribuie la indetificarea noastra. Marcate o singura zi sau citeva, cu data fixa sau mobile, dedicate divinitatilor calendaristice, dar si oamenilor, sarbatorile si traditiile sunt pastrate pina astazi.